Bicicleta cu flori
07 Joi mai 2015
07 Joi mai 2015
21 Marți apr. 2015
Posted Zambiti
inEtichete
Cateodata am chef sa fac oamenii sa zambeasca si atunci, poezia melancolica, in ton cu vremea de afara, nu prea merge, asa ca, astazi in tramvai, am scris un soi de epigrama:
Pitipoanca de servici,
Continuă lectura
20 Luni apr. 2015
E primavara in gand
si in case,
pe cer, pe pamant
si chiar si in oase,
(Sursa foto – Liliac alb)
E primavara
in suflet
de tot:
lumina,
mult verde
si ceva … azot …
Si totusi,
Afara,
Mai este si frig
C-asa-i vremea,
Ca un mojic:
Azi ploua,
Maine
Apare o floare
Si-apoi
Curcubeul rasare! 🙂
(Sursa foto – http://april2april.blogspot.ro)
E primavara,
In luna lui april,
Cu ploi, mult zambet,
Cu flori
Si soare … putin! 🙂
Si-as vrea sa ploua doar cu flori
Sau poate
cu petale
din nori. 🙂
17 Vineri apr. 2015
Posted Arta de a scrie, Diverse, Foto, Poezie, Zambiti
inEtichete
aproape, Hristos a inviat!, iubeste-ti aproapele!, lumina, lumina divina, om, omenie, suflet bun
S-a trezit pruncul din somn
si-auzi
cuvat de Domn:
Si-atunci el
isi ridica pleoapele:
Si-ndrazni a glasui:
– Cum adica, Domnul meu?
Asa mult valorez eu?
Eu sunt doar o frunza-n vant
Pe acest mare pamant!
Pe aproape il iubesc,
Dar la mine nu gandesc …
Domnul bun surade bland,
Cu o lumina divina:
– Pui mic, te cred pe cuvant,
Dar, daca nu te iubesti,
Cum iti imaginezi, tu, oare?
C-ai pentru altii
Valoare?
Nu zic sa fii egoist,
Dar nici fire de artist,
Gandeste-te si la tine!
S-ai sa vezi
Ca ti-o fi bine! 🙂
Si daca tu te iubesti
Si pe-aproape-l
fericesti !
Hai, ridica-te din pat,
si …
Hristos a inviat! 🙂
10 Vineri apr. 2015
Posted Arta de a scrie, Foto, Poezie, Zambiti
inEste Vinerea Mare si nu mai este putin si asistam pentru a nu stiu cata oara ( ba stim 🙂 la miracolul Invierii.
De obicei, urarea clasica este „Sarbatori fericite!”, dar eu va doresc „Sarbatori luminate!”, pentru ca in perioada aceasta, lumina din suflete este cea mai importanta.
Ca lumea s-a inrait foarte mult in ultima vreme, nu este doar o constatare, ci o evidenta.
Suntem din ce in ce mai rai, mai egositi, ne calcam unii pe altii in picioare (nu toti, dar multi …), ne uram, fratii se omoara intre ei pentru o bucata de pamant, de parca n-am fi invatat nimic de la Cain si Abel …
Daca te uiti la stiri, te minunezi sa vezi asa-zisi „preoti”, deveniti adevarati oameni de afaceri. Si nici cu preafericitii nu ne este rusine … Si atunci, iti amintesti de vechea zicala „Sa faci ce zice popa, nu ce face popa!”
Nu spun ca nu ar mai fi preoti cu har pentru ca sunt destui, dar acestora nu le place sa apara la televizor sau nu le place sa se laude cu faptele lor bune, preferand sa ramana anonimi si sa-l slujeasca pe cel catre care au fost chemati, in liniste si smerenie.
Pentru mine, sarbatoarea Pastilor are o magie aparte pentru ca imi aminteste de Pastele in Bucovina, mai exact intr-un satuc, Slatina, din judetul Suceava.
Imi amintesc, cu drag, cu tot postul strangeam oua din cuibar pentru Paste. Era cea mai mare bucurie a mea, ca impreuna cu verisorii mei sa adunam oua pentru Paste,
pe care, mamuca le punea la pastrare, intr-o cofita de lemn:
(Sursa foto – Bucovina, Te iubesc)
Iar in saptamana patimilor, in ziua in care se vopseau oualele, bunica ma lasa sa le dau luciu cu cate o bucatica de slanina, de luceau de-ti era mai mare dragul!
Si imi mai placea foarte mult si obiceiul de a ne spala dimineata cu apa dintr-o ulcica in care se puneau nite monede si un ou rosu. Paradoxal, ultimul care se trezea primea banutii, asa ca eu trageam de timp cat puteam, ca sa ma aleg cu premiul mult dorit.
Si tot de Paste bunica (mamuca), dar si mama faceau cei mai buni cozonaci si mai ales, cea mai buna pasca din lume:
(Sursa foto – Pasca cu branza si stafide)
Si imi aduc aminte de frumoasa era slujba de Paste la manastirea Slatina!
Eram mici, sa fi avut vreo 4-5 ani, dar ne duceam si noi cu cei mari si eram fascinata de slujba Invierii. Pentru mine, era ca un spectacol. Simteam ca se petrece ceva sacru in manastire din vocea sfanta a maicutelor si din gesturile ceremoniale ale preotului.
Si cel mai mult imi placea momentul cand lumea, cu lumanari aprinse, inconjura de 3 ori manastirea cantand:
„Hristos a înviat din morţi
Cu moartea pe moarte călcând
Şi celor din morminte
Viaţă dăruindu-le!”
Si atunci nu mai este de mirare ca numar orele pana cand voi pleca spre casa pentru a petrece sarbatorile de Pasti, asa cum le petreceam de mica …
Prin urmare, va doresc si voua sarbatori pline de lumina, rabdare si iertare alaturi de cei dragi!
09 Joi apr. 2015
Etichete
Fata din Nalindamar, Fata verde, frumusete naturala, Madalina Manole, natura, Phoenix, primavara
Natura reinviata
este minunata …
(Sursa foto-internet)
ca o femeie
nemachiata!
N-are nevoie
de fond de ten,
Frumusetea ei este
de lemn,
de frunza,
de apa,
de brad,
de soare,
de flori,
de raul cald
Si n-are nevoie de fard,
De ruj sau, poate,
de vreun card 🙂
E vie, tanara, frumoasa,
Ea este a cerului
aleasa …
Si daca mai adoarme iarna,
Nu va-ntristati,
Voi dragii mei,
Asemeni florilor de tei,
Renaste ea, la anul, iara,
Frumoasa
ca
o
Primavara!
03 Vineri apr. 2015
28 Sâmbătă mart. 2015
Posted Arta de a scrie, Foto, Poezie, Zambiti
inEtichete
broasca de smarald, Cantec de adormit Mizura, Cuvinte potrivite, fluture blajin, Tudor Arghezi
Deunazi, rasfoiam volumul „Cuvinte potrivite” (1927) al lui Tudor Arghezi si atentia mi-a fost atrasa de versurile ludice din „Cantec de adormit Mizura”:
„Doamne, fă-i bordei în soare,
Într-un colţ de ţară veche,
Nu mai nalt decât o floare
Şi îngust cât o ureche.
Şi-n pridvor, un ochi de apă
Cu o luntre cât chibritul,
Ca-n crâmpeiul lui să-ncapă
Cerul tău şi nesfârşitul.
(Sursa foto – internet)
Dă-i un fluture blajin
Şi o broască de zmarald.
(Sursa foto – internet)
Şi-n pădurea de pelin
Fă să-i stea bordeiul cald.
Şi mai dă-i, Doamne, vopsele
Şi hârtie chinezească,
Pentru ca, mânjind cu ele,
Slava ta s-o zmângălească.
Şi când totul va fi gata
S-o muta la ea şi tata.”
Am recitit intregul volum si am ascultat si CD-ul care insotea cuvintele potrivite sau altfel zis rimele lui Arghezi, lucru care m-a facut sa realizez un top al poetilor mei preferati – romani:
1. Marin Sorescu
2. Tudor Arghezi
3. Mihai Eminescu
Si chiar daca de obicei, prefer proza, cateodata nici poezia nu este de aruncat … Totusi, parca proza iti da o mai mare libertate de creatie.
18 Miercuri mart. 2015
Etichete
Astazi, in taxi am auzit
melodia lui Dan Bittman „Si ingerii au demonii lor”:
si desi nu prea ma pricep eu la muzica,
mi-a placut. 🙂
Da mi-a placut si melodia
si videoclipul
si ritmul mai rock asa …
Se pare ca
Dan Bitmann nu se lasa!
Iar versul din refren
mi-a amintit de … Eminescu:
si a lui poezie
15 Duminică mart. 2015
Posted Arta de a scrie, Foto, va rog!, Zambiti
inEtichete